joi, 9 septembrie 2010

Impreuna cu mine... Inorogul

Ma incurc in ganduri sarate dizolvate in apa moarta.
Puritatea mi-e cotropita de legi ale firii carnale, de pofte dulci amarui...

Insa...am rabadare si incerc sa le mint si sa le ignor puterea. Imi pun pasiunea la treaba si le convertesc in arta. In arta de a gandi frumos, in arta de vorbi frumos, in arta de a asculta si mai ales... in arta de a te astepta. Ma cuprind temeri absurde pe care le ucid cu sperante ca apoi sa se converteasca singure in liniste si pace. Nu ma agat de trecut si nici de viitor. Incerc sa imi croiesc un prezent frumos...

Stau pe banca asta acum... printre frunze, in ceata. Sunt singur.
Nu e nimeni pe drum... Nu a venit nimeni sa vada lacul sau pomii. Nu a venit nimeni sa mearga prin frunze... Oamenii dorm, pierduti in ceata orasulu. Oamenii se ascund in case si fug... Eu stau afara si deschid ochii larg ca sa inving orice nazuire a pustietatii. Infrunt pustiul prin insami prezenta mea caci astfel...parcul nu e gol, iar strazile pe care le cutreier singur ca un hoinar nu mai sunt pustii.Acum  ma au pe mine.

Nici un om, nici un om nu e pe strazi in afara de mine. Orasul asta e gol?
Asa e sufletul meu. E gol. Nu e nimeni care sa ii dea tarcoale, nu e nimeni care sa imi umble prin colturile mintii si ale sufletului. Nu e nimeni nici afara, nici in interior. Sunt doar eu si cu mine.

Dar cum eu strapesc pustiul parcului si al strazilor intetosate, asa imi pot starpi si pustiul meu. Sunt cu mine... ma plimb printre aceleasi ganduri si mai nasc cate unul nou. Mereu si mereu alte imagini, alte simtiri, pe care apoi le scot afara. Cand spun ca sunt singur nu vreau sa afirm ca am fost abandonat de Divinitate. Sunt singur, adica sunt plin de o dragoste pamantesca neimplinita, blocata in mine.

Mergand in continuare... imi tresare in suflet un sentiment de prietenie si dragoste deplina. Imi aduc aminte un vis de aseara:
Am zburat cu un inorog... iar acum inorogul traieste in mine si imi strabate mintea si sfletul  tinandu-ma calare in spate, luminand si impacand orice cuget. Ma impaca cu mine.



Un comentariu:

parfumuriledinmansarda spunea...

merci pt mesaj. blogul tau frumos si deosebit. tu insa esti singur si trist. stiu cum e.